Congres Kuala Lumpur - 8-10 Iunie 2014

In cadrul conferintei "New Frontiers in Neurosurgery", Prof. Dr. A.V.Ciurea va aborda urmatoarele subiecte:

8 Iunie:

Categoria: Traume
Tema: Head Injuries in infants and toddlers, Clinical status, neuroimaging, management, follow up  and global outcome.

Categoria: Operative Video
Tema: Opthalmic artery aneurysms - open microneurosurgical approach.

09 Iunie:

Categoria: Pediatric/Congenital

Tema: Medulloblastomas in children, multimodal treatment, survival rate and quality of life

Categoria: Pediatric/Congenital
Tema: Intracranial arachnoid cysts. Clinical status, neuroimaging, management, results  and global outcome.

Categoria: Tumori
Tema: Craniopharyngiomas in children, special management in children vs. adults.

10 Iunie: 

Categoria: Complicatii si lucruri de evitat
Tema: Complications in Lumbar Disc Herniation

Pescuitori în ape tulburi

Atunci... Publicat initial in foileton, in 1840, in 1842, in seria “Comediei umane”, romanul La Rabouilleuse (trad. Rom. “Pescuitori in apa tulbure” Editura pentru Literatura Universala, 1962, trad. De Rose Hefter). Cartea lui H. de Balzac (1799-1850) influenţează puternic cititorul, care devine părtaş la o serie de întâmplări marcate de dramatism, destinul omului fiind pus la încercare în diverse ipostaze sau contexte. Oraşul Issoudun este invadat de aventurierii napoleieni care, după ce au cutreierat lumea, vin să îşi umple desaga din averile altora. Iese în evidenţă tipul arivistului, întruchipat de Philippe Bridau. Din carte deducem profilul omului bun, corect şi profilul individului care nu are caracter, care nu respectă regulile “jocului”, consecinţele fiind majore, uneori iremediabile. Aceste personaje dubioase apar tocmai în perioade de criză, de tranziţie, , eludează legile şi caută să devină factori influenţă, bogaţi şi potenţi în societate.

Si acum... În spitale a apărut un fenomen de-a dreptul şocant, neprevăzut de niciun om care are raţiunea sănătoasă. De dimineaţa, când se vine la spital, în camera de gardă sau în alte locaţii apar din umbră “pescuitorii de pacienţi”, “oameni de legătură” ai unor medici sau chiar “medici” care “vânează” pacienţi.

Persoana care intră în spital având o problemă de sănătate poate fi debusolată, chiar dacă are un bilet de trimitere. “Cineva” îl “ajută” spunând că ştie un “doctor foarte bun”. Dacă “pescuitorul” este chiar un medic (de obicei tânăr) acesta pretinde că lucrează cu cel consemnat pe biletul de trimitere, că a fost trimis special pentru a prelua pacientul sau chiar se prezintă ca fiind medicul către care s-a emis trimiterea. În funcţie de aşteptările pacientului, personajul misterios de prezintă în calitate de conferenţiar universitar sau chiar de profesor. În ziua de astăzi pe holurile spitalelor dai peste o gramadă de profesori pretinşi, indivizi care nu au niciun titlu universitar. Falsul în declaraţii poate lua variante adaptate pe context, de exemplu “medicul este în concediu şi eu îi ţin locul”, “medicul respectiv este plecat la o conferinţă şi eu îl înlocuiesc” etc.

Cei care comit aceste acte deosebit de grave (fals în declaraţii, încălcări flagrante ale legii şi eticii) nu ţin cont de informaţiile notate în biletul de trimitere, iau aceste bilete şi le aruncă sau înlocuiesc informaţiile din ele.

Mafia racolărilor poate cuprinde medici, asistenţi, brancarieri, infirmiere, care îşi exercită influenţa malefică din camera de gardă până la blocul operator. După ce pacientul este “agăţat” şi intră în circuitul propus de echipa de “pescari”, după ce se aranjază “tariful”, apoi se pune la punct operarea sau tratarea lui “în urgenţă”.

Efectele acestor acţiuni sunt devastatoare:
- scăderea încrederii pacienţilor (s-a ajuns la situaţia că ei nu mai ştiu dacă sunt preluaţi de titulari, nu mai ştiu care este medicul “adevărat”, nu mai ştiu care e diferenţa între medicul currant real şi ceilalţi, mai mult, unii brancardieri pozează ca mari diagnosticieni şi privesc cu un aer intelectual radiografiile dând explicaţii sau indicaţii),
- discreditarea internă a corpului medical (oricine se poate prezenta în calitate de medic primar sau medic şef de gardă, ignorând regulile formale),
- anihilarea valorilor (cei implicaţi în această mafie nu mai ţin cont de capacitatea profesională a medicilor cu recunoaştere, încercând să le submineze autoritatea şi valoarea lor profesională),
- apariţia dezorganizării, haosului (prin nerespectarea ierarhiei medicale; ignorarea structurii legitime de conducere şi organizare),
- abateri de la proceduri şi circuite medicale (investigaţii în circumstanţe dubioase, necontrolabile, efectuarea de operaţii în afara reglementărilor spitaliceşti),
- creşterea riscurilor pentru pacient şi apariţia unor tragedii (mergând de la complicaţii majore până la deces).

În continuare vă prezentăm un caz ilustrativ. Pacientul V.S., tânăr, 38 de ani, se prezintă în camera de gardă a unui spital de urgenţă din Bucureşti, avât simptomatologie de hernie de disc lombară. Este preluat de un personaj fără ecuson şi ajunge la un medic specialist. Pacientul nu este prezentat şefului de secţie pentru evaluare şi decizie de tratament. I se fac analize în mod clandestin şi, surpinzător, după programul de intervenţii din ziua respectivă se anunţă la blocul operator “o urgenţă chirurgicală” (hernie de disc hiperalgică). Operaţia a început la ora 16, iar la ora 18 pacientul era decedat. Cazul este în dezbateri la Colegiul Medicilor. Există opinii pro şi contra făptaşului. Opiniile pro incriminează o malformaţie locală a anatomiei pacientului, care ar fi favorizat un fenomen de ruptură vasculară ce a cauzat decesul. Opiniile contra merg în direcţia acuzei de fals, uz de fals, incompetenţă în specialitate, nonsubordonare.

Acest fenomen este de amploare, este practicat de unii care pretind că ar fi rostit jurământul hipocratic. Această caracatiţă trebuie stopată din medicina românească. Nu se acceptă ignorarea ei, nu se permite atitudinea de mascare a ei şi nici lipsa de atitudine faţă de acest pericol major la adresa sănătăţii populaţiei şi a imaginii castei medicale.

În ţările civilizate astfel de fapte se pedepsesc aspru. În cel mai bun caz ele se soldează cu pierderea pe viaţă a dreptului de liberă practică în domeniul medical.

În final, recomandăm tuturor medicilor cu funcţii de conducere (şi nu numai) să facă eforturi pentru a relansa disciplina medicală şi a consolida siguranţa actului medical în unităţile în care au responsabilitate.

Prof. Dr. Msc A.V. Ciurea
Viata Medicala
Nr 27, 6 iulie 2012

Omagiu Academician Profesor Doctor Constantin N. Arseni (1912-1994)

- omagiu la centenar -


1. Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila”, Centrul de Excelenta in Neurochirurgie Bucuresti; Spitalul Clinic de Urgenta Bagdasar-Arseni Bucuresti.
2. Spitalul Clinic Euromedica – Baia Mare




Suflet mare de moldovean, asemeni marilor chirurgi ai tarii, cel care avea sa devina unul dintre fondatorii Scolii Romanesti de Neurochirurgie, profesorul Constantin Arseni, s-a născut în judeţul Suceava, in comuna Dolhasca într-o familie extrem de modestă, la 3 februarie 1912.

Pleaca la Cluj in anul 1929, unde absolvă Facultatea de Medicina 6 ani mai tarziu, in 1935 şi îşi susţine teza de doctorat la 30 iunie 1936 cu subiectul “Neurotomia juxta-protuberanţială în tratamentul nevralgiei intermitente a trigemenului”. Fiind o premieră în România, întrucât până la acea dată nu se mai abordaseră teze cu titluri neurochirurgicale, subiectul starneste atentia marilor profesori care ii acorda calificativul maxim.

Dedicandu-si viata medicinei, tanarul Arseni promoveaza repede si intra in invatamantul medical ca asistent universitar la catedra de Anatomie Patologică condusă de profesorul I.T. Niculescu intre anii 1937-1944. Urmarind o cariera in sala de operatie lucrează trei ani la Spitalul de Urgenţă din Bucureşti unde-si ascute talentul de chirurg, după care va lucra împreună cu Prof. Dr. D. Bagdasar ajutand la ridicarea temeliilor Neurochirurgiei Romanesti.
La numai 34 de ani, tânărul medic C. Arseni ocupa uluitoarea pozitie de sef al Serviciului de neurochirurgie de la Spitalul Central de Boli Mintale, Nervoase si Endocrinologice, ducand mai departe mostenirea profesorului D. Bagdasar.
Este numit conferenţiar în anul 1952 şi Profesor Universitar de neurochirurgie în anul 1963. În anul 1964 Clinica condusă de Profesorul Arseni însuma 220 de paturi. La acea vreme era cel mai bine dotat si cel mai mare serviciu cu acest profil din ţară.

Un adevarat pilastru al Medicinei Romanesti, Profesorul Arseni depune o munca titanica si in anul 1975 se deschide cea mai mare Clinică de Neurochirurgie din Europa, cu o dotare de 550 de paturi. Aceasta constituie o încununare si o confirmare a valorii neurochirurgiei în cadrul specialităţilor medicale din Romania.

Intelegand nevoia pentru abordul interdisciplinar al pacientilor, Profesorul Arseni reuneste sub acoperisul aceleiasi clinici toate specialitatile neurochirurgicale: traumatologie cranio-cerebrala, traumatologie spinala, chirurgia proceselor expansive intracraniene, neurochirurgie vasculara, chirurgia tumorilor si bolilor degenerative spinale, neurochirurgie pediatrica, neurochirurgie functionala, neurorecuperare si desigur neuroterapie intensiva. In acelasi timp se dezvolta si serviciul de neuro-morfo-patologie. Astfel s-a nascut ceea ce astazi se numeste spitalul „Bagdasar-Arseni”. Cel mai performant si mai modern centru neurochirurgical din Romania.




Un element important in activitatea sa l-au constituit preocuparile reale pentru cercetarea clinica si fundamentala, creand in cadrul institutului de neurologie, neuropsihiatrie si neurochirurgie un departament special pentru cercetare, pe care l-a dotat la standardele vremii.

Nu numai cercetarea a avut de castigat cat si metodele de investigatie si tratament; in dezvoltarea clinicii de Neurochirurgie Bucureşti un beneficiu imens a reprezentat dotarea cu un tomograf computerizat (1982). Acest lucru a ridicat imediat valoarea diagnostică şi posibilităţile de urmărire în patologia neurochirurgicală. Sub conducerea atenta si stricta a prof. C. Arseni activitatea stiinţifică şi publicistică a cunoscut o dezvoltare de maxima amploare, astfel rezultand 54 de volume in neurochirurgie, neurologie, neurorecuperare si terapie intensiva.

Dintre numeroasele publicaţii amintim :

C.Arseni, I. Oprescu – Traumatologia cranio-cerebrală (1972)
C.Arseni si L. Popovici – Semiologia neurologică
C.Arseni si M. Carp – Anatomia patologică a tumorilor sistemului nervos(1978)
C.Arseni ”Tratat de neurologie” apărut în 5 volume în perioada 1979-1982
C.Arseni, A.V. Ciurea - „Parazitozele Sistemului Nervos Central” 1981






Chirurg dedicat, si-a practicat meseria cerand de la cei din jurul atat cat oferea si el - maximul. S-a dedicat pacientului publicand lucrări exceptionale în domeniul neurochirurgiei pediatrice, pe care le putem considera studii de referinţă :

• ”Probleme de diagnostic neurochirurgical în patologia infantilă” (1978)
• ”Patologia neurochirurgicală infantilă” (1980)


Studiile sale au rămas clasice în domeniul neurochirurgiei in special in parazitozele Sistemului Nervos Central (lucrarile sale fiind in acest domeniu citate inclusiv in anul 2012), abcese cerebrale, traumatologie cranio-cerebrala (clasificarea comelor dupa scala Arseni-Oprescu), clasificari originale in craniostenoze, abordul tumorilor de nuclei bazali, patologia durerii, semiologie neurochirurgicala, atlas de electro-encefalografie etc.

Profesorul Constantin Arseni a fost un creator de şcoală si un dascal in adevaratul sens al cuvantului. Desi criticat pentru extremismul sau didactic si pretentiile pe care le ridica de la aspirantii titulaturii de „neurochirurg”, Profesorul Arseni preda neurochirurgia „the hard way” (n.a. – la modul exhaustiv si elitist) majoritatea şefilor de secţie din ţară pe specialitatea neurochirurgie sunt foşti elevi ai lui.
In semn de recunostinta pentru contributiile aduse sanatatii poporului roman, C. Arseni a fost ales membru al Academiei Romane în anul 1980, şi preşedintele Academiei de Ştiinţe în anul 1982. A ridicat neurochirurgia românească la o ţinută deosebită la nivel internaţional si a lasat in urma o mostenire greu de egalat pentru cei care i-au urmat.

Fara indoiala ca numele marelui Profesor Constantin N. Arseni va fi asociat cu lupta pentru perfectiune si cu dragostea absoluta a medicului pentru pacient si pentru semeni.

Publicat in: Viata Medicala
Nr.6, 10 februarie 2012

Autori:
Prof. Alexandru Vlad Ciurea MD. PhD MSc.
Claudiu Savu MD. PhD.

Management in Unitatile Medico-Sanitare - RECENZIE

O impecabilă tratare interdisciplinară şi complexă a managementului
pentru unităţile medico-sanitare





Recent, sub valoroasa baghetă editorială a prof.dr. Msc. Alexandru V. Ciurea, doctorului în ştiinţe medicale Vasile Gh. Ciubotaru şi a doctorului în psihologie Eugen Avram şi cu participarea unor prestigioşi specilişti în domeniu, a văzut lumina în reputata Editură Universitară lucrarea „Management în unităţile medico-sanitare”.

Lucrarea se înscrie deplin în coordonatele de factură ştiinţifică şi ţine seama de provocările prezente şi viitoare.

Tema este importantă şi actuală, cu implicaţii asupra managementului, în general, şi a managementului din unităţile medico-sanitare, în special. Autorii sintetizează aria de cuprindere şi se concentrează pe identificarea stării reale şi propunerea de măsuri pentru restructurarea managementului medical românesc.

Elaboratul este, din multe puncte de vedere, un pionierat în management. Sunt reliefate problemele esenţiale referitoare la managementul din unităţile medico-sanitare şi aşezate judicios în cele trei părţi: managementul sistemului şi unităţilor medico-sanitare, activitatea de conducere, resursele umane. În capitolele specifie fiecărei părţi, modul de a gândi managementul medical şi componentele sale sunt proprii şi preocupate de perfecţionare, ridicându-se la nivelul de utile aplicaţii manageriale.

Lucrarea repezintă o tentativă reuşită de a pune în evidenţă, prin argumente accesibile, conjugate cu rigoare ştiinţifică, potenţialitatea proceselor manageriale.

Concepută într-o viziune interdisciplinară şi deosebit de complexă, lucrarea este cuprinzătoare ca arie, iar problematica tratată răspunde unor necesităţi reale din domeniu, în contextul schimbărilor abordate sau în aşteptare. De aici şi scopul general al lucrării, acela de a trezi atenţia la managerii de la nivel ministerial, departamental şi funcţional asupra problematicii abordate în practica medico-sanitară. Subordonată scopului general, lucrarea se concentrează pe abordarea teoretică şi practică a numeroase teme: tratarea sistemică a serviciilor şi programelor de sănătate şi apelul la modalităţile europene de certificare a stării de sănătate şi de asigurare a acesteia; componentele etice, de responsabilitate socială şi de eficienţă în sistemul românesc de sănătate; subiecţii activităţii manageriale, cu insistenţe pe personalitatea managerilor, tratată prin raportare la lideri şi, mai ales, liderii de succes atenţi la competenţe şi pe activitatea de îndrumare. Impresionează în mod deosebit preocuparea autorilor de a aborda factorul uman de pe poziţia de executant al serviciilor medico-sanitare şi de beneficiar al acestora prin implicarea gândirii medicale, manageriale şi psihologice. În fiecare din cele 18 capitole este explicată pe larg teoria aferentă subiectului respectiv, de obicei pe două secţiuni: una de scurtă trecere în revistă a ceea ce putem numi teoria managerială „tradiţională”, iar cealaltă cuprinzând comentarii asupra noilor teorii apărute în domeniul respectiv. Sunt alese abordări complexe de probleme asupra cărora se poate aplica teoria în cauză, aspecte subliniate în prefaţa semnată de Prof.dr. Alexandru Constantinovici şi în Cuvântul introductiv al Prof. Dr. Msc. A.V.Ciurea. La rândul lor, autorii frecvent iau în considerare şi implicaţiile pentru strategiile şi politicile manageriale medico-sanitare.

Lucrarea are ca suport o bogată documentare şi este fundamentată pe numeroase investigaţii iar conţinutul său teoretic, metodologic şi practic se prezintă ca un corpus cu un bogat suport informaţional, de un nivel ştiinţific apreciabil, ancorat în realitatea domeniului.

În acelaşi timp, lucrarea este bine echilibrată, trecerile de la problemele teoretice la aspectele practice apar normale şi reale, iar circumscrierea întregii problematici aspectelor de eficienţă îi imprimă un pronunţat caracter de instrument util în domeniul managementului medico-sanitar.

Trăsăturile pedagogice ale lucrării sunt evidente. Ele sunt menite să completeze, să suplimenteze şi să consolideze textul cărţii. Se fac numeroase invitaţii la reflecţii asupra relevanţei şi preocupărilor pentru problemele reale şi semnificative. Spaţiul de judecată se întinde pe parcursul întregii lucrări, iar aria problematică are o înşiruire logică. Conceptele –cheie sunt scoase în evidenţă pe parcursul întregii lucrări.

Stilul de prezentare este distins, iar ideile importante sunt bine definite şi ilustrate. O atenţie specială este acordată constanţei terminologice în întreaga lucrare.

S-a reuşit să se instaleze un aparat logic, cu o platformă de edificare ştiinţific concepută şi capabil să înfăptuiască contribuţii viabile, explicative şi predictive. Cu totul utile în peisajul literaturii de management în unităţile medico-sanitare sunt părţile care tratează: calitatea serviciilor de sănătate; necesitatea evaluării serviciilor şi programelor de sănătate; implementarea standardelor europene de calitate în strategia şi politicile furnizorilor români de servicii medicale; implicarea diagnozei; a apelului la dezbateri etice; a eficienţei financiare şi a celei sociale, în cadrul trăsăturilor distincte ale sistemului de sănătate din România, şi cantonarea pe terenul procesului managerial specific unităţilor medico-sanitare merită aprecieri deosebite. Ne-au reţinut atenţia: preocuparea pentru flexibilizarea structurilor managerial-organizatorice, prezentarea personalităţii complexe a managerului, concepută din perspectiva filozofiei sub forma modelului octaedric de abordare; punerea în legătură de influenţare a lideriatului cu eficienţa şi eficacitatea şi accesul către succes, satisfacţie şi reputaţie; femeia-manager „sub lupa” unui bărbat; stilul de conducere bazat pe coaching.

Corect sub aspectul ştiinţific şi al necesităţii sunt abordate în lucrare resursele umane din sistemul sanitar. Se generalizează experienţa ţărilor europene de la orientarea şcolară şi universitară la selecţie şi integrare, de la evaluare la promovare, de la motivare la dirijarea spre performanţă.

În mod temeinic sunt prezentate ştiinţific şi politicile de personal în sistemele de sănătate, cu insistenţe pe necesitatea inspirării din sistemul educaţional medical american, cel canadian şi britanic. Grupurile de muncă formale şi informale sunt abordate în mod structural şi dinamic, insistându-se pe modalităţile de formare a exigenţelor de excelenţă, pe prevenirea stărilor conflictuale, pe necesitatea de formare a unor specialişti în terapia stresului. Şi, nu în ultimul rând, sunt subliniate necesitatea şi rolul psihologicului în unităţile medico-sanitare, plecându-se de la aprecierea că în secolul XXI psihologia în general şi cele trei ramuri psihologia muncii, industrială şi organizaţională vor trebui să se concentreze pe soluţionarea problemelor globalizării şi europenizării din domeniul practicilor profesionale.

Pe parcursul lucrării editorii şi autorii s-au supus tendinţei aproape irezistibile adânc înrădăcinate în natura oamenilor de ştiinţă de a-şi folosi energia creativă pentru rezolvarea unor probleme care par a fi imposibil de rezolvat. S-au lăsat seduşi de ispititoarea problemă şi au ajuns la componente incitante în planul investigaţiei ştiinţifice şi al prezentării rezultatelor. De aceea, folosesc acest prilej pentru a adresa editorilor şi autorilor respectuoase felicitări şi să-mi exprim convingerea că vor fi fericiţi cei ce vor beneficia de acest dar ştiinţific.


Publicat in Viata Medicala
Nr. 45, 11 noiembrie 2011

Autor: Prof.univ.dr. Dr.H.C. Ion Petrescu