Simpozion și Curs Practic de Neuronavigație și Neuroendoscopie - Iasi 3-6 aprilie 2014

Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. N. Oblu" Iași, Clinica de Neurochirurgie, organizează, împreună cu Institutul Internațional de Neuroștiințe din Hanovra, Societatea Română de Neurochirurgie, Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa Iași, disciplina de neurochirurgie și portalul național MedicalManager.ro, Simpozionul și Cursul Practic de Neuronavigație și Neuroendoscopie. Evenimentul va avea loc în perioada 3-6 aprilie, la Iași, Hotel Ramada.

Manifestarea reunește specialiști din străinătate și din țară, medici neurochirurgi cu diverse trepte de experiență, în dorința de a perfecționa cunoștințele și abilitățile practice în domeniul neuronavigației și al neuroendoscopiei. Echipamentele demo furnizate de firmele de aparatură medicală partenere, alături de echipamentele existente în dotarea spitalului (2 echipamente de navigație și 2 sisteme de endoscopie cu truse cerebrale și spinale) vor fi la dispoziția participanților la cursul practic.

Locația: 

Hotel Ramada, Iași
Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. N. Oblu", Iași 

Coordonatori Curs:
Prof. Dr. Med. Amir Samii, Institutul Internațional de Neuroștiințe, Hanovra, Germania
Prof. Dr. Msc. Hc. Alexandru Vlad Ciurea, Universitatea de Medicină "Carol Davila", București, România
Prof. Dr. Med. Ion Poeată, Universitatea de Medicină și Farmacie "Gr. T. Popa", Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. N. Oblu" Iași, România 

Președinte comitet de organizare: Prof. Dr. Med. Niculae Ianovici, Iași, România, Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. N. Oblu" 

Coordonator curs și aplicații: Ass. Prof. Dr. Med. Lucian Eva, Iași, România, Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. N. Oblu" 

Secretar: Dr. Med. Bogdan Iliescu, Iași, România, Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. N. Oblu" 

Lectori invitați: 
Prof. Dr. Amir Samii - Institutul Internațional de Neuroștiințe, Hanovra, Germania
Prof. Dr. Nabavi - Institutul Internațional de Neuroștiințe, Hanovra, Germania
Dr. Vincenzo Paterno- Institutul Internațional de Neuroștiințe, Hanovra, Germania
Assoc. Prof. Dr. Venelin Gerganov- Institutul Internațional de Neuroștiințe, Hanovra, Germania
Prof. Dr. Di Rocco - Institutul Internațional de Neuroștiințe, Hanovra, Germania 

Lectori și instructori locali: 
Ass. Prof. Dana Turliuc, Universitatea de Medicină și Farmacie "Gr. T. Popa", Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. N. Oblu" Iași
Ass. Prof. Marius Dabija, Universitatea de Medicină și Farmacie "Gr. T. Popa", Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. N. Oblu" Iași
Ass. Prof. Lucian Eva, Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. N. Oblu" Iași
Ass. Prof. Alexandru Chiriac, Universitatea de Medicină și Farmacie "Gr. T. Popa", Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. N. Oblu" Iași
Ass. Prof. Alin Iordache, Universitatea de Medicină și Farmacie "Gr. T. Popa", Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. N. Oblu" Iași
Dr. Florin Grămadă, Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. N. Oblu" Iași
Dr. Bogdan Iliescu, Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. N. Oblu" Iași
Dr. Daniel Rotariu, Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. N. Oblu" Iași

Tematica va include:
- Tehnologia Sistemelor de Neuronavigație
- Imagistica Multimodală în Neurochirurgia Preoperatorie
- Planificarea chirurgicală cu utilizarea navigației
- Cum să utilizați navigația în sala de operație - Setare și probleme practice
- Indicații și prezentări de cazuri
- Actualităţi privind RMN-ul intraoperator
- Planificarea chirurgicală cu neuronavigație folosind stația imagistică multimodală- Hands On
- Introducere generală cu privire la tehnologia folosită în neuroendoscopie
- Endoscopia în sistemul ventricular
- Neuroendoscopia trans-sfenoidala
- Chirurgia Endoscopica a Bazei Craniului
- Neuroendoscopia Spinală
- Hands-on: cazuri demonstrative
- Prezentarea de cazuri dificile și discuții deschise cu implicarea participanților. Identificare soluții - cum s-ar gestiona astfel de cazuri

Cursul practic se va desfășura în grupuri mici de cursanți care vor efectua singuri manevrele de asamblare, calibrare și utilizare a aparaturii. Vor practica tehnici operatorii pe mulaje sub îndrumarea și supravegherea instructorilor, cu evaluarea finală a abilităților însușite de fiecare cursant.
În aceste condiții, fiecare cursant, la absolvire, va primi o notă de evaluare și o diplomă cu creditele obținute, semnată de cei trei profesori coordonatori ai cursului.

Organizatorii speră ca pe tot parcursul manifestării climatul social și interrelațiile colegiale să ofere amintiri plăcute, noi prietenii, momente de destindere și un cadru optim pentru schimbul de experiență generator de noi idei, concepții și strategii, abilități practice în folosirea navigației și endoscopiei pentru beneficiul pacienților și a prestigiului neurochirurgiei.

Pentru informaţii suplimentare:

Persoană de contact: Alina DUCA- Organizator Eveniment

Tel./ Fax 0232.240.628 şi 0232.410.012

e-mail alina.duca@oamenisicompanii.ro

mobil 0730.223.923

Premiul de Excelenta Pentru Intreaga Activitate

Prof. Dr. Alexandru Vlad Ciurea, Sef Sectie Neurochirurgie si Director Stiintific de Lucrari in cadrul Spitalului Sanador a primit una dintre cele mai importante distinctii din domeniul medical pe anul 2013 in cadrul Galei Premiilor de Excelenta Medica Academica & British Journal. Acesta a fost recompensat cu Premiul de Excelenta pentru intreaga activitate datorita prestigioasei sale cariere de neurochirurg. 

Recunoasterea nationala si internationala a Prof. Dr. Alexandru Vlad Ciurea se datoreaza unei activitati indelungi, de XX ani, in neurochirurgie, cercetare si publicistica. Printre reusitele impresionante ale carierei sale se numara infiintarea departamentului de cercetare in neurostiinte al Spitalului Clinic “Bagdasar-Arseni” din Bucuresti, implicarea si coordonarea a 20 proiecte nationale si internationale de cercetare in perioada 2000 si 2006 si publicarea de articole de neurochirurgie in mai multe publicatii de specialitate romanesti si internationale. In plus, este presedintele Societatii Romane de Neurochirurgie si membru fondator in mai multe organizatii de Neurochirurgie din Statele Unite ale Americii, Europa de Sud-Est sau Brazilia.

Premiul in cadrul Galei Premiilor de Excelenta Medica Academica & British Journal pentru intreaga cariera i-a fost inmanat Prof. Dr. Alexandru Vlad Ciurea de catre Prof. Dr. Academician Victor Voicu, presedintele Consiliului Consultativ.

 

Prof.Dr. Alexandru Vlad Ciurea a gasit in cadrul Spitalului Sanador toate resursele materiale si umane necerasare pentru a-si continua cariera stiintifica, devenind astfel Sef de Sectie Neurochirurgie si Drirector Stiintific de Lucrari  in cadrul celui mai mare spital privat din Romania.

Inaugurat in 2011, in urma unei investiții de 40 de milioane de euro, Spitalul Sanador este in prezent cel mai mare spital privat din țara. Cu o suprafața totala de 23.000 de mp și o capacitate de 402 paturi, Spitalul Sanador prezinta o structura multidiscplinara ce poate asigura pacientului circuitul medical complet, cu specialitați precum cardiologie, chirurgie cardiovasculara, neurologie, neurochirurgie, obstetrica-ginecologie, ATI, neonatologie, ortopedie-traumatologie, pediatrie, chirurgie generala, chirurgie endocrinologica, chirurgie toracica, chirurgie pediatrica, chirurgie plastica si reparatorie, chirurgie maxilo-faciala, urologie, gastroenterologie, cardiologie interventionala, radiologie interventionala, medicina de urgența,  departament de laborator si de radiologie si imagistica medicala.

***

Despre Sanador:
Infiintat in anul 2001, Sanador a cunoscut o dezvoltare continua, in prezent detinand mai multe clinici și un laborator de analize medicale si cel mai mare spital privat multidisciplinar din tara, in cadrul caruia peste 1.000 de medici acopera cu succes o gama complexa de specialitati medicale si chirurgicale, anestezie terapie intensiva si arii mai putin abordate in sistemul medical privat precum: cardiologia interventionala (cu laborator de cateterism cardiac si laborator de electrofiziologie), radiologia interventionala, endoscopia interventionala.

Amintiri de vacanta - Un altfel de spital

Compunere Teodora Dorus, Spital Sanador.

15-7-2013
Amintiri de vacanta (Un altfel de spital)

O intamplare mai putin placuta m-a determinat sa ajung la Bucuresti pentru a face un control medical.
Mi-a placut mult drumul facut cu masina, impreuna cu parintii mei. Privind pe geam am admirat casele, copacii care strajuiau soseaua, campul acoperit cu verdeata, dealurile acoperite cu paduri. Am privit totul cu placere simtind si o emotie in suflet. Eram fericita pentru ca eram doar eu cu parintii mei.
Bucurestiul e un oras mare, cu multe cladiri mari. E curat, are parcuri frumoase, dar e foarte aglomerat.
Am fost impresionata de spitalul la care am mers. De cum am intrat am observat cat este de diferit fata de spitalele la care mergeam eu de obicei. Am fost primiti cu calm si cu politete. Am primit o camera ca de hotel de lux. Era mare, curata si cu multe utilitati: pat rabatabil pentru pacient, canapea mare pentru insotitori, dus elegant cu uscator de par, halat de baie si papuci, prosoape albe si foarte curate. In camera era televizor si telefon pentru caz de urgenta.
Holul de la receptie nu mirosea a spital si avea canapele confortabile. Erau lifturi separate pentru bolnavi si vizitatori. Functionau cu cartela si asa nu se putea umbla lelea prin spital. Pardoseala lucea si mirosea frumos.
M-a impresionat comportarea infirmierelor: erau politicoase, educate si respectau bolnavii. Se adresau civilizat si nu faceau zgomot. Erau gata sa te ajute oricand.
Doctorii si asistentele erau amabili, ingrijiti si se comportau prietenosi cu bolnavii incat alungau frica si emotia. Delicatetea lor nu raspandea groaza cand veneau la vizita.
Eu cred ca oamenii nu doresc sa ajunga la spital, pentru ca spitalul presupune boala si suferinta. Cu toate acestea fiecare om ajunge si aici. Este de dorit ca fiecare bolnav sa aiba parte de un spital ca acesta in care am fost eu, pentru a suferi mai putin.


=====

Dle Profesor,

Conform discutiei va transmit atasat compunerea Teodorei din vara aceasta dupa vizita la SANADOR. Va rog sa fiti indulgent cu scrisul deoarece stiti ca toti copiii acestia au probleme de coordonare fina si de motricitate. In rest sunt toate ideile si exprimarile ei.
Va atasez si citeva fotografii din care reiese cit de relaxata si cit de bine / usor a trecut peste acest control.

Cu drag si stima,
Mihai
Dr. ing.  Mihail Dorus
30 octombrie 2013

Societatea Italiana de Neurochirurgie - Congresul National Nr 62 - prezentarea lucrarii despre asemanarile dintre sistemul nervos uman si cel al delfinilor

Cel de-al 62-lea congres international al Societatii Italiene de Neurochirurgie va avea loc in perioada 10-12 octombrie 2013 la Palermo in Italia si va gazdui nume de top din neurochirurgia mondiala precum Paolo Cappabianca, Roberto Delfini, Francesco Tomasello, Helmut Bertalanffy, Franco Servadei si multi altii.

Invitat onorific in cadrul acestui congres, Prof. Univ. Dr. AV Ciurea va prezenta in cadrul sesiunii plenare a congresului o lucrare de interes general cu privire la asemanarile dintre sistemul nervos uman si cel al delfinilor. Prima parte a lucrarii pe care Prof. Dr. AV Ciurea o semneaza face o paralela intre bolile pe care delfinul si omul le au in comun si cum studiul delfinului ar putea ajuta cercetatorii sa descopere un leac al epilepsiei.

 

Pe de alta parte, in a doua jumatate a lucrarii, Prof. Dr. AV Ciurea aduce argumente tangibile in sprijinul ipotezei ca omul si delfinul ar putea avea un stramos comun – sprijinind astfel ipoteza primatei acvatice propusa de Biologul britanic Sir Alister Hardy.

 

 

Meduloblastomul - Tumora cu malignitate crescuta la copil

¹Dr. R. Copaciu, ¹Dr. D. A. Nica, ²Prof. Dr. MSc A. V. Ciurea

¹ Clinica de Neurochirurgie, Spitalul Clinic de Urgenta „Sf. Pantelimon”

² Clinica de Neurochirurgie 1, Spitalul Clinic de Urgenta „Bagdasar-Arseni”

In cele de mai jos incercam sa facem o prezentare succinta in privinta acestei tumori cerebrale  extrem de maligne la copil.

Definitie:

Meduloblastomul (MBL) reprezinta o tumora primara embrionala a cerebelului (Fig. 1) fiind considerata cea mai frecventa tumora maligna intracraniana la copii¹.

Scurt istoric. Clasificare.

Prima referire cu privire la o tumora cerebeloasa, cu celule mici si cu grad mare de malignitate, a fost facuta de Cushing si Bailey in 1925². Ulterior, in 1983, Rorke, Becker si Hinton au sugerat ca MBL sa fie inclus alaturi de toate tumorile intracraniene cu celule mici in categoria tumorilor neuroectodermale primitive (PNET). Spre deosebire de MBL, tumorile neuroectodermale primitive supratentoriale au un profil genetic distinct, sunt mai agresive si de obicei au un raspuns slab la terapia specifica MBL³. Astfel Organizatia Mondiala a Sanatatii (WHO) a publicat in cea de-a 4-a editie Clasificarea Tumorilor Embrionale ale Sistemului Nervos Central in care MBL ramane ca o categorie distincta de celelalte PNET:

Clasificarea tumorilor embrionale ale sistemului nervos central (WHO 2007)

1. Meduloblastomul
1. Desmoplatic / nodular
2. MBL cu nodularitate extensiva
3. Anaplastic
4. MBL cu celule mari
2. Tumori neuroectodermale primitive ale sistemului nervos central (SNC)
1. Neuroblasomul SNC
2. Ganglioneuroblastomul SNC
3. Meduloepiteliomul
4. Ependimoblastomul
3. Tumora atipica teratoida / rabdoida

Epidemiologie

MBL reprezinta aproximativ 15-20% din tumorile primare intracraniene ale copilului^4,5, fiind foarte rare la adult, constituind mai putin de 1% din tumorile maligne ale SNC^6,7. Pe sexe preponderenta este mai mare in cazul sexului masculin cu o rata de 2:1^3,8, iar populatia alba este mai frecvent afectata fata de afro-americani⁹. Varsta medie de diagnosticare este de 5-7 ani. Sindroamele de cancer familiale cele mai frecvent asociate cu MBL sunt: sindromul Gorlin si sindromul Turcot³, dar se asociaza si cu sindromul Rubinstein-Taybi, ataxia-teleangiectazia, sindromul Li-Fraumeni, neurofibromatoza si scleroza tuberoasa.

Diagnosticul

- trebuie pus cat mai precoce pentru instituirea tratamentului chirurgical / oncologic in cel mai scurt timp posibil.

1. Clinic

Tabloul clinic in MBL este complex si cuprinde simptome date de invazia cerebelului cum ar fi vertij, ataxia trunchiului si a membrelor sau dismetrie; hidrocefalia secundara va provoca triada clasica de cefalee, varsaturi si somnolenta, iar in invazia trunchiului cerebral poate aparea pareza faciala si pareza nervului VI cu diplopie^{10, 11}. Examenul clinc evidentiaza si prezenta edemului papilar si a semnelor de iritatie meningeala.

In cazul sugarilor tabloul clinic dat de hipertensiune intracraniana este mai sarac datorita persistentei fontanelelor si suturilor nefuzionate, care duc la macrocranie, bombarea fontanelei anterioare si iritabilitate.

Diseminarea la nivel spinal (fig.2) (prezenta in momentul diagnosticului la aprox. 10-35% din pacienti⁴), poate provoca rahialgii, retentie urinara si pareza membrelor inferioare.

2. Paraclinc

Metoda de electie in diagnosticul paraclinc al MBL este imagistica prin rezonanta magnetica (IRM) cu administrare de substanta de contrast care, spre deosebire de tomografia computerizata (CT), ofera o mai buna localizare a tumorii, date mai exacte legate de invazia trunchiului, extensia ventriculara si diseminarea subarahnoidiana.

MBL este localizat frecvent in regiunea inferioara a vermisului.

Examenul CT: nativ – leziune hiperdensa (datorita celularitatii crescute); contrast – omogena, captare intensa, 20% prezinta calcificari³.

Examen IRM (fig. 3): nativ – imagine heterogena in captarile ponderate T1 si variaza de la hipointensitate la hiperintensitate in captarile ponderate T2; dupa administrarea de gadolinium apare o leziune captanta heterogena.

Din cauza probabilitatii foarte mari de insamantare a tractului spinal si pentru stadializare este important sa se efectueze un IRM spinal preoperator.

Tratamentul

1. Chirurgical

Este de prima intentie si trebuie aplicat cat mai repede dupa diagnosticare. Tinta este exereza completa a tumorii (fig. 4), decomprimarea fosei posterioare evitand riscul de herniere, ameliorarea hidrocefaliei si diagnosticarea histologica.

Operatia decurge sub microscop, cu pacientul pozitionat cu fata in jos, lateral sau in pozitie sezanda (cea din urma este de obicei evitata din cauza riscului crescut de embolie gazoasa si hematom subdural supratentorial). Tehnica operatorie presupune ultilizarea CUSA, aspiratia completa a tumorii si curatarea peretilor tumorali. Prezenta invaziei trunchiului cerebral limiteaza excizia. Riscul de morbiditate este crescut cand se incearca rezectia completa a tumorii in aceste cazuri si studiile nu au demostrat existenta unei diferente pe termen lung in cazul rezectiei complete fata de rezectia a 90% din tumora^12,13.

Suntul preoperator in cazul hidrocefaliei este de evitat din cauza complicatiilor crescute si posibilitatii insamantarii la distanta. In conditii speciale se poate practica un drenaj extern. De asemenea, punctia lombara, care poate avea rol diagnostic prin examenul citologic al lichidului cerebro-spinal, trebuie evitata.

Mortalitatea dupa interventiile de rezectie a MBL se apropie in ultimii ani de 0%, dar morbiditatea neurologica ajunge dupa unele studii pana la 57%¹⁴. Cele mai frecvente deficite neurologice includ ataxia celebeloasa, pareza de oculomotor si dismetrie, dar se amelioreaza in timp. Poate aparea si sindromul de fosa posterioara caracterizat printr-o recuperare postoperatorie buna in primele 24-48 ore fiind urmata de afazie asociata cu grade variate de labilitate emotionala, tetrapareza, pareza de nervi cranieni supranucleari si semne de disfunctie celebeloasa.

2. Radioterapia

• Ramane cel mai eficient tratament adjuvant in MBL;

• Se aplica radioterapia cerebrala si spinala, fara limitare doar la fosa posterioara, chiar daca nu au fost identificate insamantari la distanta;
• Doza folosita este de 35-40 Gy pentru axul cerebrospinal si 55-60 Gy pentru patul tumoral si pentru eventualele metastaze^10,15,16.

3. Chimioterapia

• Majoritatea MBL sunt sensibile la chimioterapie;

• Este eficienta in special la pacientii cu risc scazut mai mari de 3 ani;
• La copii sub 3 ani poate fi folosita pentru o intarzia radioterapia si in unele cazuri chiar pentru a o inlocui complet¹⁰;
• Cel mai frecvent se folosesc lomustina, vincristina si cisplatin;
• Sechele post administrare de chimioterapice: toxicitate a maduvei spinale; neuropatie – periferica (vincristina), ototoxicitate (cisplatin); leucoencefalopatie; leucemie (agenti alchilanti)¹¹.

Progostic

Exista cazuri rare de vindecare in MBL, cu tot tratamentul multimodal efectuat.

Factori de prognostic grav:

• Varsta mica (in special < 3 ani);
• Prezenta diseminarilor in momentul stabilirii diagnosticului;
• Tumora reziduala postoperator > 1,5 cm².

Grupe de risc in MBL:

Pacienti cu risc standard

• Exereza completa a tumorii confirmata pe IRM postoperator si citologie negativa din LCR;
• Supravietuirea la 5 ani > 5% si fara progresie a bolii = 50%^17,18.

Pacientii cu risc crescut

• Tumora reziduala > 1,5cm² postoperator
• Diseminare supratentoriala, spinala sau in LCR
• Cel mai grav prognostic – rata de supravietuire fara progresie a bolii la 5 ani este 35-50%¹⁹.

Pacientii cu risc intermediar – nu s-au stabilit inca reguli clare cu privire la aceasta grupa de pacienti

Pentru stadializare cel mai des se foloseste clasificarea lui Chang, care este o adaptare a sistemului TNM din care s-a eliminat grupa N – pentru adenopatie:

T1	Tumora < 3 cm diametrul maximal; limitata la vermis, tavanul ventriculului 4 sau emisferul cerebelos
T2	Tumora ≥ 3 cm diametrul maximal, invadand una din structurile adiacente sau infiltrand partial ventricului 4
T3A	Tumora ≥ 3 cm diametrul maximal cu extensie in apeductul Sylvius, foramenul lui Magendie sau foramenul lui Luschka, provocand astfel hidrocefalie
T3B	Tumora ≥ 3 cm diametrul maximal invadand trunchiul cerebral
T4	Tumora ≥ 3 cm diametrul maximal extinzandu-se prin apeductul lui Sylvius implicand mezencefalul sau ventriculul 3 sau trecand de foramenul lui Magendie
M0	Fara metastaze
M1	Citologie LCR pozitiva
M2	Metastaze meningeale in fosa posterioara sau in zona supratentoriala
M3	Metastaze in canalul spinal
M4	Metastaze in afara SNC

In cadrul acestui sistem de stadializare cel mai important factor de predictie il are prezenta sau nu a metastazelor.

Sexul este un factor de prognostic important, fetele avand un prognostic mult mai bun decat baietii²⁰

Recidiva

Perioada medie a recidivelor este intre 4-20 de luni. In cazul recidivelor simptomatice cu intreg tabloul tumorii de fosa craniana posterioara, prognosticul este grav.

Evaluare post-tratament

Pentru monitorizare se recomanda IRM cerebral si spinal dupa cum urmeaza¹¹:

• In primul an dupa operatie cate o examinare IRM cranio-spinala la fiecare 3 luni;
• In al doilea an se face IRM la 4 luni;
• Din anul al 3-lea pana in anul 5 IRM la 6 luni;
• Ulterior, dupa anul 5, IRM la 1 an.

Prognostic

Rata globala de supravietuire in MBL la 5 ani difera in literatura, situandu-se intre 40 si 70%^10,11. Pentru cazurile in care se constat diseminare la distanta supra, infratentoriala sau/ si spinala, rata de supravieturire scade sub 40% la 5 ani.

Concluzii

        Meduloblastomul este o tumora cu grad inalt de malignitate si potential crescut de metastazare, dar care, daca este diagnosticata precoce si tratamentul chirurgical instituit urgent si corect, are prognostic acceptabil de supravietuire la 5 ani si in putine cazuri vindecare.

Bibliografie

1. Allen J. C. Childhood brain tumors. Current status of clinical trials in newly diagnosed and recurrent disease. Ped Clin N Am 32. 633-51. 1985

2. Bailey P, Cushing H: Medulloblastoma cerebelli: a common type of medicerebellar glioma of childhood. Arch Neurol Psychiatry  1925; 14:192-224

3. Mark S. Greenberg. Handbook of Neurosurgery. 2010. 7th edition; 686-688.

4. Laurent J. P. Cheek W R. Brain tumors in children. J Pediatr Neurosci. 1: 15-32. 1985.

5. CBTRUS : Statistical Report: Primary Brain Tumors in the United States, 1998-2002.  Published by the Central Brain Tumor Registry of the United States, 2005.

6. Davis FG, Freels S, Grutsch J, et al: Survival rates in patients with primary malignant brain tumors stratified by patient age and tumor histological type: an analysis based on Surveillance, Epidemiology, and End Results (SEER) data, 1973-1991. J Neurosurg  1998; 88:1-10.

7. Bloom HJ, Bessell EM: Medulloblastoma in adults: a review of 47 patients treated between 1952 and 1981. Int J Radiat Oncol Biol Phys  1990; 18:763-772.

8. Agerlin N, Gjerris F, Brincker H, et al: Childhood medulloblastoma in Denmark 1960-1984. A population-based retrospective study. Childs Nerv Syst  1999; 15:29-36.

9. Polednak AP, Flannery JT: Brain, other central nervous system, and eye cancer. Cancer  1995; 75:330-337.

10. H. Richard Winn, Michael K. Rosner, Victoria A. Campbell. Youmans Neurological Surgery. 2011. 6th edition; vol. 2; chapter 126: 1373-1383.

11. A. V. Ciurea, C. Abrudan, E. Avram, F. M. Brehar. Tratat de Neurochirurgie. 2010. Vol. 1; 414-419.

12. Albright AL, Wisoff JH, Zeltzer PM, et al: Effects of medulloblastoma resections on outcome in children: a report from the Children's Cancer Group. Neurosurgery  1996; 38:265-271.

13. Gajjar A, Sanford RA, Bhargava R, et al: Medulloblastoma with brain stem involvement: the impact of gross total resection on outcome. Pediatr Neurosurg  1996; 25:182-187.

14. Kao GD, Goldwein JW, Schultz DJ, et al: The impact of perioperative factors on subsequent intelligence quotient deficits in children treated for medulloblastoma/posterior fossa primitive neuroectodermal tumors. Cancer  1994; 74:965-971.

15. Merchant T. E., Wang M. H., Haida T. Medulloblastoma. Long-term results for patients treated with definitive radiation therapy during the computed tomography era. Int J Radiat Oncol Biol Phys 36(1). 29-35. 1996.

16. Packer R. J., Gajjar A., Vezina G. Phase III study of craniospinal radiation therapy followed by adjuvant chemotherapy for newly diagnosed average-risk medulloblastoma. J Clin Oncol 24 (25). 4202-4208. 2006

17. David K. M., Casey A. T., Hayward R. D. Medulloblastoma: Is 5-year survival rate improving? A review of 80 cases from a single institution. J Neurosurgery 86 (1). 13-21. 1997

18. Albright A. L., Wisoff J. H., Zeltzer P. M. Effects of medulloblastoma resection on outcome in children: A report from the Children’s Cancer Group. Neurosurgery 38(2). 265-271. 1996.

19. Evans A. E., Jenkins R. D., Sposto R. The treatment of medulloblastoma: Results of a prospective randomized trial of radiation therapy with or without CCNU, vincristine and prednisone. J Neurosurgery 72. 572-582. 1990.

20. Weil M. D., Lamborn K., Edwards M. S. Influence of a child’s sex on medulloblastoma outcome. JAMA 279 (18). 1474-1476. 1998